Monitor (navă)
Monitor se numeşte o navă de război cuirasată, de tonaj mic, maritimă sau fluvială, prevăzută cu armament de artilerie grea, cu tunuri protejate cu turele, destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal
Situaţia din România
În 1941, România deţinea 7 monitoare, aflate în compunerea Flotilei Fluviale, care au luptat activ în al Doilea Război Mondial, sprijinind acţiunile ofensive din sectorul Brăila - Sulina luptând cu navele similare din Flotila de Dunăre sovietică. În septembrie 1944, Uniunea Sovietică a capturat aceste monitoare, pe care le-a returnat în 1951. Datorită vechimii lor, toate monitoarele au fost trimise la tăiere în anii 1960 – 1961. [2]Între anii 1994 şi 1996 la Turnu Severin s-a derulat un program de constructie a trei monitoare cu un deplasament de 522 tone, denumite "Mihail Kogălniceanu", "Ioan C. Brătianu", "Lascăr Catargiu". Pentru armamentul din dotare a fost adoptată o soluţie economică: au fost prelute turele de la tancul românesc TR-77-580, dotate cu tun calibrul 100 mm. Deşi navele s-au dovedit a fi un real succes, programul de fabricaţie a fost sistat o dată cu reorganizarea armatei române. [3]
Secţia de monitoare de pe Dunăre a forţelor navale româneşti are în compunere aceste trei nave cu următoarele caracteristici tehnico-tactice:
- deplasament: 522 t;
- pescaj: 1,72 m.
- armament:
- 2 tunuri, calibru 100 mm;
- 32 rachete antiaeriene STRELA 2M;
- 2 instalaţii de mitraliere antiaeriene cu patru ţevi,
- 2 instalaţii de aruncătoare de proiectile reactive cu câte 40 de tuburi fiecare
- 2 tunuri calibru 30 mm cu două ţevi.
Propulsia este asigurată de câte două motoare principale de 2.200 CP, care pot asigura o viteză de 32 km/h. Navele au un echipaj de 58 militari (cinci ofiţeri, 14 maiştri militari, 39 M.A.C.), au o autonomie de şapte zile şi o rază de acţiune de 1.000 km.
