Pavilion (steag)
Pavilion este un termen specific marinăresc sub care sunt denumite, în general, mijloacele folosite la bord ca simboluri pentru indicarea naţionalităţii navei, marcarea prezenţei la bord a unei personalităţi, semnalizare, pavoazare etc.
Descriere
Pavilioul este confecţionat dintr-o ţesătură de astar, bumbac sau mătase, de diferite forme şi culori, după scopul căruia îi este destinat. Există mai multe tipuri de pavilioane:- a) pavilion naţional, ca însemn al naţionalităţii navei;
- b) marcă distinctivă şi de comandament, un însemn al unei funcţii înalte de stat şi militare;
- c) pavilion de companie, un însemn al companiei de navigaţie căreia îi aparţine nava sau al destinaţiei navei (pilotaj, iahting);
- d) mijloc de semnalizare
Ca formă se disting:
- pavilionul (de formă dreptunghiulară),
- ghidonul (cu latura exterioară în formă de coadă de rândunică),
- triunghiul sau flamura (de formă triunghiulară foarte alungită).
Pavilioanele se ridică cu ajutorul saulelor, la catarg, la pic, la vergă, la baston, adică în locurile cele mai vizibile.
Pavilion naţional
Pavilionul naţional indică statul sub a cărui protecţie se află nava şi de ale cărei legi este guvernată atât în apele naţionale, cât şi în largul mării. Protecţia sa se extinde atât asupra navei care îl arborează, cât şi asupra mărfurilor pe care le transportă.
O navă are dreptul la un singur pavilion pe care-l ţine ridicat de la ora 08,00 până la apusul soarelui la bastonul pupa (în timpul staţionării în port sau la ancoră), ori la picul arborelui pupa (în timpul marşului).
Nava care foloseşte mai multe pavilioane este considerată fără pavilion.
La intrarea în porturile străine, navele trebuie să arboreze pe lîngă pavilionul naţional propriu şi pavilionul naţional al statului în ale cărui ape se află.
Un pavilion naţional de dimensiuni mici, care se arborează de navele de luptă şi de unele nave comerciale la proră, în timpul cât sunt acostate în port, poartă denumirea de geac.
Pavilion de complezenţă
Pentru unele companii este mai profitabil aşa numitul pavilion de complezenţă, atât pentru că pentru că impozitele plătite statului de pavilion sunt mai mici decât în statul de origine al armatorului, cât şi pentru că, în acest caz, se aplică contractul colectiv de muncă de tip ITF (negociate de Federaţia Internaţională a Transportatorilor şi companiile care deţin nave cu pavilion de complezenţă) care, în multe cazuri, este mai avantajos decât cel naţional.
În prezent, pavilioanele de complezenţă înregistrate sunt deţinute de: Antigua şi Barbuda, Liban, Bahamas, Liberia, Belize, Malta, Insulele Bermude, Insulele Marshall, Burma, Mauritius, Insulele Canare, Antilele Olandeze, Insulele Cayman, Panama, Insulele Cook, Sfântul Vincenţiu şi Grenadinele, Cipru, Sri Lanka, Gibraltar, Tuvalu, Honduras şi Vanuatu. Dintre acestea, cea mai mare flotă maritimă comercială din lume o are (aparent) Liberia, deoarece, în realitate, flota aparţine unor companii străine, care îşi înscriu navele sub pavilion liberian contra unor taxe foarte scăzute.
În şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 mai 2002, s-a precizat că România mai avea doar două nave maritime sub pavilion românesc, marea majoritate a navelor cu proprietari români fiind sub pavilion de complezenţă, iar în şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 aprilie 2004, se preciza că Nimeni nu-şi menţine un pavilion român, dacă nu ai nişte avantaje, altfel vor trece în pavilion de complezenţă, aşa cum sunt cele peste cele 72 de nave cumpărate de armatori români care, practic, au pavilioane de complezenţă.
Pavilion neutru
Se numeşte pavilion neutru pavilionul naţional arborat de o navă aparţinând unui stat nebeligerant, care o pune la adăpost de captură sau urmărire, cu condiţia de a respecta toate regulile neutralităţii.Codul Jurisdicţiunei de Prize Maritime din 30.12.1917 prevedea în Art. 36 (cu ortografia vremii):
Sunt supuse capturei următoarele vase:
- 1. Vasele plutind sub pavilion inamic.
- 2. Vasele având dreptul de a pluti sub pavilion neutru, când sunt în totul sau în parte proprietatea unui Stat inamic sau a autorităţilor pendinte de un Stat inamic. În caz de captură, aceste vase sau părţi de vase se vor declara de instanţele de prize, pradă de răsboi.
- 3. Vasele plutind sub pavilion neutru şi aparţinând în totul sau în parte supuşilor Statelor inamice sau supuşilor naţionali, aliaţi sau neutri având caracter inamic. Prin supuşi se înţeleg atât persoanele fizice cât şi persoanele morale.
- 4. Vasele plutind sub pavilion neutru, când dreptul de a înălţa un atare pavilion urmează a le fi contestat potrivit regulelor stabilite în capitolul VI, privitor la transfertul de pavilion.
Conform dreptului internaţional, pavilionul neutru acoperă marfa inamică, cu excepţia contrabandei de război.
Pavilion fals
Pavilion fals este un pavilion al unui stat neutru sau inamic, arborat fraudulos de o navă în
timp de război, spre a evita capturarea sau atacarea de către inamic.
Tot pavilion fals arborează şi unele nave de pescuit care braconează în apele teritoriale ale altui stat. Ca exemplu, în anul 2007, în Marea Neagră au fost prinse navele de pescuit turceşti E Oculari şi Uygunor care au pescuit fără autorizaţie calcan şi rechin, în apele teritoriale ale României, arborând pavilionul fals al Ucrainei.
Dictionar
